Un gram de aur

Am fost saptamana trecuta plecata patru zile la Deva, la o buna prietena, Larisa. Dupa ce v-am povestit de Brasov si de imprejurimile sale m-am gandit sa va scriu si despre Deva. Problema e ca nu prea am ce, drept pentru care o sa va relatez in mare ce am facut acolo, ca sa va puteti imagina cum este acel loc.
IMG_20140821_225630ed


Nevrand sa plec singura cu masina la drum lung (450km) am luat trenul, m-am gandit ca 9h pe drum nu sunt insuportabile, din moment ce am priza, net pe telefon, aer conditionat, carti pe care sa le citesc. M-am gandit bine, nu ar fi fost chiar deloc insuportabil, in cazul in care as fi avut acces la aceste lucruri! Prizele si aerul conditionat nu functionau, iar drumul a durat mai mult de 9h, mult mai mult. Norocul meu ca am citit doua carti scrise de Agatha Christie, ca altfel nu stiu ce m-as fi facut. De la gara pana la casa Larisei drumul este in lucru, pe aceeasi banda se circula in ambele sensuri, totul e dirijat de cateva semafoare mici, pe care iti vine sa le iei de acolo si sa le arunci. Cand m-am vazut in pat eram cea mai fericita ca nu credeam ca o sa mai ajung la ea. Am stat la povesti, i-am cunoscut cativa prieteni, am iesit la terase si cam asta am facut in mare.
Vineri am mers la Cetatea Deva, nu m-a impresionat prea tare, dar e dragut de vizitat o data in viata. Am vizitat si Muzeul Aurului, care are o colectie impresionanta de piese din aur si nu numai. Din pacate nu este un loc foarte vizitat, desi merita promovat din toate punctele de vedere. Probabil ca locul in care este amplasat nu prezinta interes pentru turisti, daca ar fi fost langa Castelul Huniazilor sau langa Cetatea Deva, cred ca i se facea mai multa reclama. Faptul ca nu prea este cautat, vizitat si promovat. ma duce cu gandul la Prima Scoala Romaneasca, ceea ce nu este ok, nu este deloc ok pentru noi. Am facut cateva poze pe care le gasiti mai jos.
In rest, referitor la oras si la oameni, mi-a placut ca nu am auzit nicio ambulanta, nu am vazut niciun caine vagabond si niciun cersetor. Nu stiu daca am avut eu noroc in acele zile sau pur si simplu nu sunt in zona respectiva. Ceea ce imi displace e faptul ca toata lumea se cunoaste cu toata lumea, fiecare stie tot despre fiecare si imi lasa senzatia ca nu exista intimitate. Dar cum vreau sa pun accent pe partea plina a paharului, daca vrei sa ai parte de liniste, de relaxare, sa mergi undeva unde nu te stie nimeni, unde e cam pustiu, unde ai senzatia ca te afli intr-un loc rupt de realiatate (nu intr-un sens tocmai bun), acesta e locul potrivit pentru cateva zile.
Am uitat sa mentionez ca la intoarcere am ajuns chiar mai devreme cu 15 minute! Este a treia oara cand am mers cu trenul si cu siguranta a patra oara nu se va mai intampla prea curand.

DSC_0609ed

DSC_0612ed

DSC_0620ed

DSC_0636ed

DSC_0641-crop

DSC_0650ed

DSC_0652ed

DSC_0658ed

DSC_0662-crop

DSC_0673ed

DSC_0674ed

DSC_0680ed

DSC_0685ed

DSC_0686ed

DSC_0691ed

DSC_0692ed

DSC_0694ed

DSC_0703ed

DSC_0738ed

IMG_20140818_193403ed

IMG_20140818_194038ed

IMG_20140818_194550ed

IMG_20140821_225148ed

PicsArt_1408295684286ed

Advertisements

7 thoughts on “Un gram de aur

      1. Plăcerea a fost de partea mea! Eu n-am vizitat decât două locuri,deci tu ești printre cei norocoși. Drum bun pe oriunde te mai duci,te pup!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s